fbpx
Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Așa cum ți-am promis, continuăm explicațiile cu privire la conceptele de calitatea vieții. Vei afla ce înseamnă well-being, cum diferă acesta de wellness și care sunt demersurile care influențează performanța angajaților. E important să pornim la drum cu o definiție comună a termenilor. Asta te va ajuta să folosești cât mai bine toată această cunoaștere în avantajul tău și al organizației din care faci parte. 

Dacă nu ai reușit să citești încă partea I, niciodată nu e prea târziu! O poți accesa cu un click aici

Deci, să continuăm:

Ce înseamnă well being și este acesta același lucru cu fericirea?

Conceptul de well being este larg și înseamnă întreaga stare de bine a unui om. Implică mindfulness, echilibru mental, bucuria de a trăi, o stare bună de sănătate, practici de relaxare etc.

Atunci când vorbim despre ce înseamnă well being din perspectiva calității vieții la locul de muncă însă, înțelesul termenului se reduce la acele activități care pot induce o stare de bine a angajaților, fără, însă, a le afecta productivitatea. Da, ne dorim ca angajații să fie fericiți la locul de muncă, însă nu acesta este scopul final. Până la urmă orice organizație trebuie să gândească în termeni de investiție și profit. La fel e și în cazul well being-ului la locul de muncă.

Cum pot programele de calitatea vieții să îmbunătățească oferta de valoare (EVP) a organizației?

Potrivit studiului „Tendințe și provocări în HR 2018” realizat de Valoria în colaborare cu BusinessMark, 79% dintre companii spun că cea mai importantă provocare strategică de la nivelul funcției de HR este menținerea unui nivel ridicat de implicare a angajaților. Pe locul al doilea se află retenția angajaților cu potențial ridicat și a celor cu performanțe deosebite (61%). Pe locul al treilea este crearea unei culturi organizaționale care să dea un avantaj competitiv companiei (54%).

Programele de îmbunătățire a calității vieții au efecte concrete în creșterea nivelului de implicare, îmbunătățirea retenției și în crearea unei culturi organizaționale sănătoase. Acestea devin partea integrantă din oferta de valoare a organizației.

Employee Value Proposition/EVP, tradus oarecum forțat în ”oferta de valoare a organizației”, se construiește din 5 componente stratificate:

  • Salariu: salariul trebuie să fie motivant, să fie plătit la timp, echitabil, stabilit în baza unui sistem competent de evaluare, măriri și promovări
  • Beneficii: lista e lungă – aici intră întreg pachetul de beneficii care cuprinde atât zona de wellness, cât și cea de well being
  • Carieră: acest strat cuprinde oportunitățile de promovare, sentimentul de stabilitate, cultura de învățare, coaching, feedback
  • Mediu de lucru: un mediu de lucru sănătos implică recunoaștere, autonomie, work-life balance, provocări, dar și înțelegerea rolului propriu în organizație
  • Cultură organizațională: e dată de misiunea organizației, de colegi, lideri, sprijin, colaborare și responsabilitate socială

Ce are de câștigat organizația din programele de îmbunătățire a calității vieții?

O organizație care implementează programe de îmbunătățire a calității vieții va observa efecte în:

Tips

Conceptul de prezenteism este o traducere a termenului presenteeism din limba engleză. Se referă la momentul în care un angajat nu este prezent doar fizic la birou, ci și cu mintea.

Spre exemplu, să spunem că un angajat are o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional (probleme financiare, de sănătate, deces în familie etc.). Acesta va fi prezent fizic la birou, însă mintea lui va fi în cu totul altă parte.

Din punct de vedere al productivității, un nivel scăzut al prezenteismului angajaților este echivalentul absenteismului. Diferența este că prezenteismul este mai dificil de măsurat.

Pentru a înțelege mai bine efectele concrete asupra organizației, află că un Studiu Gallup din 2013 a dovedit că angajații care excelează în toate dimensiunile well being-ului:

  • prezintă cu 43% mai multe șanse să se ofere voluntari
  • au 36% mai multe șanse să se recupereze complet după o boală sau o vătămare corporală
  • au de două ori mai multe șanse să afirme că se adaptează bine la schimbare
  • lipsesc de la muncă din cauze medicale cu 41% mai puțin
  • prezintă cu 81% mai puține șanse să își caute un nou angajator în următorul an

Ce are de câștigat angajatul din programele de calitatea vieții?

Răspunsul la această întrebare este simplu și intuitiv. Beneficiile sunt atât unele generale, cât și particulare. Fiecare își ia ce are nevoie din aceste programe. Printre acestea se numără:

  • bunăstarea
  • munca făcută cu plăcere
  • atmosfera de la serviciu și colegii care devin prieteni
  • autonomia în muncă
  • work-life balance
  • grija pentru sănătatea fizică și/sau mintală
  • tratamentul echitabil, nediscriminatoriu și șansele egale de evoluție în carieră
  • dezvoltarea personală
  • mediul de lucru incluziv
  • șansa de a învăța de la mentori/lideri
  • sentimentul de împlinire dat de realizarea unor fapte bune

Care sunt acele programe de îmbunătățire a calității vieții care fac diferența?

Ce trebuie să reții este că programele de wellness, deși importante, au potențialul de a duce satisfacția angajaților de la cifre negative la nivel zero. Pentru un nivel al satisfacției peste zero este nevoie de programe de well being. Apoi, sunt necesare programe de îmbunătățire a performanțelor.

Ca să ne facem mai bine înțeleși, imaginează-ți că ai de ales între două condiții de muncă:

  • Prima ta opțiune este să lucrezi într-un sediu frumos, cu vedere și lumină, proaspăt renovat. Ai acces la sală de sport, aer condiționat, scaune ergonomice și orice îți mai poți imagina din punct de vedere al confortului. În schimb ai un manager toxic care te jignește zilnic și niște colegi cu care este imposibil să comunici. Poți tăia tensiunea cu cuțitul în aer.
  • Cea de-a doua opțiune pe care o ai este să lucrezi într-un birou învechit, în mansarda unei clădiri. Iarna e prea frig și vara e prea cald, cu o sursă minusculă de lumină naturală și niște scaune de pe vremea părinților noștri. În schimb, ai un manager care te sprijină, te provoacă zi de zi și te ajută să evoluezi. Ești tratat echitabil, colegii te fac să te simți ca într-o mare familie și atmosfera e așa de faină încât după un concediu mai lung abia aștepți să revii.

Ce opțiune ai alege? Exact! Și noi tot pe cea de-a doua. Singura variantă în care am accepta prima opțiune ar fi dacă ar veni împreună cu un salariu indecent de mare care să facă să merite tot sacrificiul. 

De ce unele programe de îmbunătățire a calității vieții nu au efecte în creșterea satisfacției?

Vom explica de ce spunem că activitățile din zona de wellness vor duce angajații către un nivel zero de satisfacție:

Să revenim la scaunul vechi, extrem de incomod și de nesănătos pentru coloană. Să spunem că ești fericitul lui utilizator. Într-o bună zi colegul de la logistică îți aduce un scaun ergonomic, comod, reglabil…ce mai? Cel mai cel scaun de pe lume! Te bucuri? Normal că te bucuri! Te bucuri și a doua zi? Sigur că da! La fel și peste o săptămână, dar parcă nu chiar atât de tare ca în prima zi.

Încetul cu încetul, te obișnuiești atât de tare cu scaunul tău, încât nu îți mai amintești vremurile când nu îl aveai. Mai important e că ți se pare perfect normal să ai un scaun ergonomic! Nu te face un scaun fericit zi de zi. E doar un scaun!

La fel se întâmplă și în cazul unor pereți zugrăviți, al unui birou renovat, al unui abonament la sală sau al unui abonament privat de sănătate.

Lucrurile care îl vor determina pe angajat să se declare fericit într-un chestionar de climat organizațional de la finalul anului sunt cele referitoare la well being și cele care țin de oportunitățile lui de carieră. Va răspunde pozitiv la întrebările din chestionarul de satisfacție dacă a învățat lucruri noi în anul care a trecut și dacă a simțit că este tratat echitabil.  De asemenea, se va declara mulțumit dacă are unul sau mai mulți lideri pe care îi admiră, dacă se simte provocat, dar nu atât de mult încât să dea în burnout. Dacă are colegi de birou pe care îi consideră prieteni și, în general, dacă nu i s-a făcut rău în fiecare duminică la gândul că luni trebuie să meargă din nou la serviciu.

Pot măsura well being-ul angajaților?

Da, însă nu este ușor să faci acest lucru. E complicat să pui o riglă pe nivelul de fericire al oamenilor. Există, însă, experți care reușesc să facă acest lucru cu o oarecare marjă de eroare.

Pentru a măsura gradul de fericire al angajaților, e necesar să ai un termen de comparație. În acest sens, e util să achiziționezi studii de valori. Acestea îți vor oferi standardul de fericire la locul de muncă al românilor. E inutil să folosești standarde americane, spre exemplu, pentru că discutăm despre culturi foarte diferite.

Pornind de la studiile de valori, trebuie să creezi întrebări similare și să compari răspunsurile cu cele din studii. În final, vei putea vedea dacă angajații sunt mai fericiți sau mai puțin fericiți la locul de muncă decât standardul din domeniul vostru de activitate.

La fel ca în cazul strategiei, subiectul măsurării nivelului de fericire al angajaților este foarte complex. Prin urmare, îl vom aborda într-un articol viitor.

Ce carte pot citi pe subiectul măsurării nivelului de fericire al angajaților?

Dacă îți dorești o perspectivă strategică asupra modalității de măsurare a fericirii oamenilor, îți recomandăm cartea Measuring What Counts: The Global Movement for Well-Being. E scrisă de laureatul premiului Nobel Joseph E. Stiglitz, Jean-Paul Fitoussi și Martine Durand, trei dintre cei mai cunoscuți economiști și statisticieni ai lumii.

În această carte, Stiglitz, Fitoussi, și Durand încearcă să găsească alternative la produsul intern brut ca modalitate de măsurare a bunăstării și fericirii oamenilor. Citind-o, vei descoperi alternative precum măsurarea nivelului de sănătate a societății, măsurarea inegalităților acesteia și a vulnerabilității economice. De asemenea, vei învăța să analizezi dacă diversele tipuri de creștere sunt sustenabile, dar și să înțelegi ce cred oamenii despre viețile lor și ce înseamnă well-being pentru ei.

În plus, dacă te hotărăști să cumperi cartea, ne faci cinste cu o cafea fără să plătești nimic în plus (este un link de afiliere). Cafeaua de la tine o să ne ajute să zâmbim mai mult în general și să scriem mai cu spor articole faine, în special. 

Alte articole utile pentru tine

Concluzie

Sperăm că am lămurit ce înseamnă calitatea vieții și care este diferența dintre wellness și well being. Îți pregătim în continuare materiale în care ne vom strădui să realizăm o tetrapiloctomie perfectă a subiectului. Pe românește, plănuim să despicăm firul în patru. 😊

Dacă îți plac materialele noastre, poate îți dorești să primești conținut dedicat, aplicat și, mai presus de toate, interesant. În acest caz, abonează-te cu încredere la Newsletter-ul nostru (găsești formularul în josul paginii)! Îți promitem că vei deschide cu curiozitate fiecare e-mail!

În plus, ne bucurăm dacă ne spui gândurile tale referitoare la ce înseamnă wellness, well being sau calitatea vieții, adăugând un comentariu mai jos.

Îți dorim zile senine!

P.S. Dacă ți-a plăcut acest articol, probabil le-ar plăcea și prietenilor tăi. Dar nu avem de unde ști dacă nu-l distribui, nu? 🙂 

Show CommentsClose Comments

Lasă-ne un comentariu