Obișnuiați să pândiți premierele cinematografice și să mergeți la o comedie cu familia sau la un film de aventuri cu colegii, ori la un thriller cu băieții din gașcă?
Și apoi să comentați, la birou, în pauzele de cafea, sau la sală, între două serii de abdomene, filmul pe care tocmai l-ați văzut. Acum, când mergem mai rar la cinema, ne-a rămas totuși televizorul.
Vă mai amintiți când ați fost în weekend sau în vacanța de Crăciun la casa bunicilor, într-un sat de vis, dar unde nu aveați semnal la telefon și nici urmă de internet, iar singurul mijloc de divertisment era un televizor cu câteva programe de la firma locală de cablu?
Și atunci ați scos vinul adus de acasă (ce vin bun făcea bunicul pe vremuri!) și prăjiturile care vă aminteau de bunica, deși niciunde nu ați găsit unele care să fie la fel de gustoase. Ați făcut focul în sobă și v-ați ghemuit în fotoliu sau pe canapea, lângă paharul de vin sau cana de ceai cald, cu un castron de prăjiturele alături, ascultând cum trosnesc lemnele în sobă, trăgând adânc în piept mirosul de lemn ars (care rămâne câteva zile după aceea impregnat în haine), așteptând cu nerăbdare să se încălzească în cameră și să înceapă filmul?
Dacă nu aveți timp să ajungeți într-un asemenea loc, puteți să căutați un film românesc și acasă, deși puțini dintre noi se pot lăuda că au acasă o sobă în care pot face focul…
Deci...
Ce ziceți de un film românesc pentru un asemenea moment?
Dați-ne voie să vă recomandăm, pentru început, câteva din cele care ne-au plăcut.
Noi recunoaștem că, în ultima vreme, nu prea ne-am uitat la televizor, adică nu prea am folosit telecomanda pentru a selecta unul din zecile de programe oferite de operatorii de cablu.
Așadar, să începem! Puteți găsi filme românești în grila de programe Cinemaraton sau Comedy Est. La ambele posturi TV puteți vedea producții clasice sau noi, de toate genurile.
O altă sursă este Youtube, dacă aveți Internet, dar calitatea redării filmelor nu este cea mai bună.
Puteți apela și la Netflix sau HBOGO, unde găsiți filme românești de toate genurile.
Ideea e că puteți folosi pauzele publicitare sau puteți crea pauzel în cazul folosirii Internetului ca sursă de redare, pentru a comenta secvențele anterioare și pentru a mai aduce câteva prăjituri sau pentru a mai pune un pahar de vin ori o cană cu ceai.
Comedii
Începem cu Titanic vals, o comedie spumoasă, după romanul omonim al lui Tudor Mușatescu. Filmul prezintă destinul unui om obișnuit și onest, intrat, fără voie, în malaxorul electoral al vieții politice românești interbelice, care-l manipulează, aducându-l în starea de victimă. Spirache Necșulescu, interpretat de Grigore Vasiliu-Birlic, este un funcționar mărunt în Câmpulung Muscel. În urma dispariției fratelui într-un naufragiu (precum cel al Titanicului), averea acestuia revine lui Spirache. Fără voia sa, familia lui Spirache încearcă să-l facă prefect de județ, folosind banii moșteniți de acesta. În campania electorală, Spirache cere populației să nu-l voteze, deoarece nu se consideră un candidat potrivit pentru nevoile lor. Lumea, sătulă de promisiuni electorale neonorate, apreciază enorm sinceritatea acestuia și îl votează masiv pe funcționar. După câștigarea alegerilor, familia dornică de îmbogățire, pleacă cu trenul la București pentru a asista la investirea acestuia ca prefect. Însă Spirache coboară într-o stație din tren și îl pierde intenționat, hotărând să se întoarcă la Câmpulung Muscel, singur.
Potrivit Centrului Național al Cinematografiei, filmul a avut peste 2 800 000 de spectatori în cinematografele din România, de la lansarea din 1964 până în 2014.
Părerea HTP: filmul poate fi un prilej de veselie și de reflecție, dar are și efectul unei pastile pentru durerile de cap cu efect rapid. Vă recomandăm să nu îl vizionați doar în această situație!
Cuibul de viespi este o comedie românească regizată de Horea Popescu, după piesa de teatru Gaițele (1932) de Alexandru Kirițescu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Tamara Buciuceanu, Coca Andronescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Raluca Zamfirescu, Gheorghe Dinică și Maria Ploae. Acțiunea are loc în 1936, un timp în care Bucureștiul a fost cunoscut ca „Micul Paris”. Cele trei surori Duduleanu, dintr-o familie de comercianți prosperi, își conduc clanul cu mână de fier. Tânărul jurnalist Mircea Aldea (Ovidiu Iuliu Moldovan) intră în acest clan prin căsătoria cu Margareta (Maria Ploae), dar această unire va fi de scurtă durată…
Părerea HTP: o comedie neagră, cu episoade dramatice, bun pentru o după amiază liniștită, în care să stați ghemuiți pe canapea, cu o cafea aburindă lângă voi.
Astă seară dansăm în familie este o altă comedie clasică, sub bagheta regizorală a lui Geo Saizescu. Temistocle T. Temistocle (Dem Rădulescu) și Alecu A. Alecu (Sebastian Papaiani) sunt escroci sentimentali, care se plimbă prin țară și se prezintă drept persoane respectabile, prinzând în plasă numeroase victime feminine de diferite vârste, de la care reușesc să obțină importante sume de bani în schimbul promisiunilor de căsătorie. Alături de cei doi actori din rolurile principale îi veți întâlni în film și pe actorii: Vasilica Tastaman, Stela Popescu, Draga Olteanu Matei sau Violeta Andrei.
Părerea HTP: merită văzut până la final, când încheierea e făcută în tonul întregului film, de un personaj mucalit, interpretat chiar de regizorul filmului. Dacă ar fi fost pe atunci Facebook…
Încheiem capitolul comedie cu un alt clasic, semnat de regizorul Sergiu Nicolaescu: Nea Mărin Miliardar. În acest film, Amza Pellea îl interpretează pe țăranul oltean Nea Mărin Juvete din Băilești, personaj hazliu care era cunoscut anterior dintr-o serie de schițe din emisiunile de televiziune. Nea Mărin ajunge să fie confundat cu un miliardar american, Marlon Juvett, datorită asemănării sale izbitoare cu acesta. Miliardarul sosise în România cu o servietă cu un milion de dolari pentru a-și răscumpăra fata ce fusese răpită de niște gangsteri. Servieta plină cu dolari seamănă cu servieta lui Nea Mărin în care acesta avea brânză și praz. Ca urmare a confuziei între cele două personaje, dar și între cele două serviete, au loc tot felul de situații hilare. Lucrurile se complică odată cu venirea pe litoral a nevestei lui Nea Mărin, Veta (Draga Olteanu Matei), care-i confundă și ea pe cei doi. Filmul se termină cu happy-end: bandiții sunt arestați de locotenentul Columbo (interpretat de Puiu Călinescu) iar miliardarul se duce în vizită la Băilești.
Nea Mărin miliardar se află pe locul 1 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.
Părerea HTP: deși la început se vede puternic amprenta serioasă a lui Sergiu Nicolaescu (pe fundalul sonor foarte asemănător cu soundtrack-ul din Războiul lumilor), Amza Pellea, Papaiani, Stela Popescu & Co oferă o demonstrație de comedie autentic românească. Iar cadrul în care se desfășoară acțiunea ne va duce cu gândul la vara viitoare, deci…
Trebuie să spunem că și celelalte genuri de filme românești conțin scene pline de umor și comic de situație.
Polițiste
Continuăm cu câteva filme din această categorie și începem cu un clasic din seria comisarului Moldovan sau Miclovan, respectiv Cu mâinile curate. Filmul este considerat de criticii de film drept primul film polițist românesc.
Acest film prezintă lupta comisarilor Roman (Ilarion Ciobanu) și Miclovan (Sergiu Nicolaescu) cu grupările de crimă organizată din Bucureștiul celui de-al Doilea Război Mondial. Comisarul Miclovan a fost inspirat de unchiul regizorului, Gheorghe Cambrea, comisar în București între anii 1935 și 1951. La finalul filmului, comisarul Miclovan moare după ce reușise să anihileze majoritatea bandelor înarmate care terorizau capitala.
În film sunt rostite și celebrele replici de care vă amintiți cu siguranță: ”Nu trage domʼSemaca, sunt eu Lăscărică!” și ”Un fleac: m-au ciuruit!”
Producția fost urmată în 1973 de filmul Ultimul cartuș. Din serie mai fac parte și Un comisar acuză și Revanșa.
Părerea HTP: cu decoruri bine alese, cu personaje atent conturate, chiar dacă apar personaje comuniste care, probabil nu erau prezente astfel în epocă, sub o distribuție bună, credem că filmul este de referință pentru amatorii genului polițist. De evidențiat coloana sonoră semnată Richard Oschanitzky, unul dintre cei mai buni muzicieni de jazz români. Votăm pentru.
Bazat pe romanul Rodică Ojog-Brașoveanu Omul de la capătul firului, Șantaj este un film polițist, în regia lui Geo Saizescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ileana Stana Ionescu, Sebastian Papaiani (ofițeri de Miliție) și Silviu Stănculescu (un medic legist).O bandă de falsificatori de diplome universitare își selecționează clienții din rândul tinerilor cu talent, pe care-i ajută să se distingă pentru ca, ulterior, prin șantaj, să le smulgă secretele de producție. O profesoară de matematică devenită ofițer de miliție (Ileana Stana Ionescu), le vine, însă, de hac.
Părerea HTP: Cuplul Ileana Stana Ionescu – Sebastian Papaiani și personajul negativ principal interpretat de seriosul Silviu Stănculescu, cu intervențiile deplasate și comice ale trioului Cotescu-Șeptilici-Besoiu, dar și cu Tănase Cazimir într-un rol de hobbit interbelic și farmecul acțiunii imaginate de celebra scriitoare de romane polițiste ne fac să vi-l recomandăm.
Viraj periculos este un film polițist românesc, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ion Besoiu, Ioana Pavelescu, Mircea Albulescu, Sergiu Nicolaescu și Ovidiu Iuliu Moldovan. Filmul este format din mai multe acțiuni separate care se întretaie la un moment dat. Un test întreprins de Miliție, departamentul de siguranța circulației conduce la descoperirea autorilor unor crime și la preîntâmpinarea pierderii unei alte vieți. Aparent, medicul Sorin Apostolescu (Ion Besoiu) este vinovat de moartea unui om și complice la tăinuirea unui alt asasinat. Anchetatorul Petria (Sergiu Nicolaescu) clarifică împrejurările crimelor.
Părerea HTP: la început regizorul ne pune un pic la încercare răbdarea, dar, după ce acțiunile converg spre un subiect comun, povestea devine interesantă. Se vede documentarea serioasă și tușa consilierilor MAI. Acțiunea ne ține în suspans până la final și este presărată cu cascadorii și urmăriri de mașini.
Istorice
Filmele istorice pot fi și ele o opțiune pentru un weekend, mai ales pentru unul cu vreme urâtă.
Pentru patrie este un film din 1978, regizat de Sergiu Nicolaescu, realizat cu prilejul aniversării a 100 de ani de la proclamarea independenței României la 10 mai 1877. Subiectul filmului se axează pe luptele din Războiul de Independență.
Filmul urmărește în paralel două acțiuni strâns corelate: deciziile politice și militare din perioada Războiului de Independență și activitatea unui detașament special constituit din soldați moldoveni și olteni pe parcursul ostilităților.
Părerea HTP: dacă aveți răbdarea să faceți un maraton de aproape patru ore (filmul are două părți) și dacă vă place istoria, veți vedea un film care vă va aduce aminte de Cold Mountain, deși, după părerea noastră îl întrece un pic la acțiune, costume și efecte speciale și, chiar dacă nu v-ați aștepta la un film istoric, la umor.
Trenul de aur este un film româno-polonez care prezintă evacuarea tezaurului Băncii Naționale a Poloniei și tranzitarea acestuia pe teritoriul României după ce Polonia fusese atacată de armatele germane și sovietice. Este prezentată și refugierea cetățenilor polonezi în România. România și Polonia încheiaseră în 1921 un tratat ce viza apărarea comună în cazul unui atac sovietic, dar ajutorul militar românesc era aproape imposibil în situația în care Polonia era atacată atât de Germania, cât și de Uniunea Sovietică. Neputând să pună în aplicare prevederile acelui tratat, prim-ministrul Armand Călinescu a acceptat refugierea oficialităților civile și militare poloneze și a simplilor cetățeni ai acelei țări pe teritoriul României.
Părerea HTP: coproducția este bine documentată și ne aduce din istorie un moment mai puțin cunoscut de noi, dar de mare altruism. Ajutorarea autorităților poloneze în evacuarea tezaurului a fost un moment de solidaritate între cele două națiuni, înainte de 1940, an în care România a pierdut o parte însemnată din teritorii, dar nu a dispărut de pe harta Europei, așa cum s-a întâmplat cu Polonia în 1939. E un film care te îndeamnă să te întrebi și ce înseamnă să fii patriot.
Carol I – Un destin pentru România este un documentar istoric regizat de Sergiu Nicolaescu.
Structura filmului este bazată pe ideea de flashback din unghiul subiectiv al lui Carol I. Aflat în ultimele luni de viață, bătrânul rege își rememorează domnia începută în 1866, cu momentul ei de vârf, câștigarea independenței României.
Carol I – Un destin pentru România include secvențe din filmul Pentru patrie (1977), în care rolul regelui Carol I a fost interpretat tot de Sergiu Nicolaescu, mai tânăr cu 32 de ani.
Filmările au avut loc la Castelul Peleș și la Palatul Cotroceni. Secvențele filmate în 2008 alternează cu documente de arhivă.
Părerea HTP: un film – document inedit, realizat cu profesionalismul specific regizorului Sergiu Nicolaescu, care ilustrează aspecte peste care manualele de istorice trec cu ușurință și care merită văzut.
Drame
Deși știm că vă doriți ca sfârșitul de săptămână să fie vesel, puteți vedea și drame, dintre care vi le recomandăm în special pe cele realizate în perioada comunismului, ca un remember al modului în care era abordat acest gen în perioada respectivă.
Începem cu Faleze de nisip, regizat de Dan Pița.
Filmul prezintă anchetarea unui furt de bunuri de pe plajă. Suspectul este un tânăr de condiție modestă, Vasile (Gheorghe Visu), care inițial nu recunoaște fapta. Păgubitul este Theodor (Victor Rebengiuc), un medic venit în concediu pe litoral. Sub presiunea cadrelor de Miliție, influențate de Theodor, Vasile admite că a comis furtul dar nu poate arăta locul unde a ascuns bunurile furate.
Filmul este o adaptare după romanul „Zile de nisip” de Bujor Nedelcovici. A avut premiera în 1983, dar a fost imediat retras în urma criticilor lui Ceaușescu.
Părerea HTP: un film de referință pentru cenzura comunistă (având în vedere că nu a rulat nici o săptămână în sălile de cinema), ne introduce în atmosfera specifică anilor ʼ80, cu toate diferențele dintre clasele sociale și prejudecățile acelor vremuri. Un film interesant pentru cei mai tineri, dar și pentru cei care au trăit acele vremuri.
Zile fierbinți este un film ce are ca subiect realizarea și montarea unei elice românești la un mineralier ce urma să fie lansat la apă. În ciuda tuturor obstacolelor birocratice, Mihai Coman (interpretat de Sergiu Nicolaescu), directorul general al Șantierului Naval Constanța, reușește să-și impună punctul de vedere în fața activiștilor care lucrează în minister. Esența filmului îl constituie conflictul între funcționarii de birou și inginerii care au legătură directă cu realitatea industrială.
Părerea HTP: un film în care este scoasă în față mândria de a fi român și a putea realiza orice (e o realizare faptul că industria a reușit să producă elicea vaporului, deși era așteptată una in Japonia care a întârziat -sic!). Filmul atinge și aspecte personale din viața personajelor, cu conflicte interioare și nevoia de a trece peste șabloanele epocii în lupta personală pentru justiție și egalitate de șanse.
Destinația Mahmudia prezintă drama unui pilot militar de supersonice (Tudor, interpretat de Eusebiu Ștefănescu), declarat inapt medical pentru zborul pe avioane cu reacție. Având ca axiomă existențială ZBORUL, Tudor acceptă orice post, numai să fie de pilot și astfel ajunge să zboare cu ”Prăfuitorul”, un avion agricol al Aviației Utilitare. Reperele sale de viață sunt răsturnate când ajunge la Mahmudia, noul său loc de muncă. La scenariul filmului a contribuit și Doru Davidovici, cunoscut pilot-scriitor, autor al unor romane cum ar fi Aripi de argint, Celula de alarmă sau ”V” de la victorie, care tratau subiectul piloților militari din Forțele Aeriene Române.
Părerea HTP: considerăm că e mai mult pentru cei pasionați de aviație, care și-au dorit la un moment dat să piloteze. Remarcăm, însă construirea filmului în jurul conflictului interior al pilotului, care e adânc rănit în orgoliul de pilot de supersonice, dar nu poate renunța la zbor.
Orient Express e un film inspirat din romanul Prințul de Tudor Teodorescu-Braniște și prezintă povestea prințului Andrei Morudzi (interpretat pentru perioada de tinerețe de Dan Bittman și pentru cea de senectute de Sergiu Nicolaescu) în două perioade ale vieții sale–între 1911-1916 și în 1935. După ce a risipit averea familiei la Paris și Monte Carlo pe jocuri de noroc și pe femei, Andrei Morudzi s-a retras în castelul strămoșilor de la Moruzeni, unde duce o existență izolată. Puținii săi vizitatori sunt oameni șterși și de nivel inferior: un pădurar grobian, o fostă iubită abandonată, un preot de țară, șeful gării și fiica acestuia, venită de la pension pentru a se mărita.
Unii autori au considerat că prin intermediul personajului Andrei Morudzi, cineastul și-ar fi definit propriul profil psihologic. Filmul, care a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 2005, nu a intrat în concurs.
Părerea HTP: remarcabil, zicem noi, prin construcția firului epic, dar și prin decorurile folosite. Nouă ne-a plăcut și coloana sonoră, semnată Holograf.
Romantice
Am lăsat mai spre final genul romantic.
Fata Morgana, film realizat după romanul omonim al lui Ion Grecea, prezintă procesul de maturizare prin care trece Virgil (Dinu Manolache) pe timpul stagiului militar. Transformarea lui Virgil, de la tânărul ”de bani gata” la adultul responsabil și îndrăgostit, este urmărită de o ” fata morgana” (Cristina, interpretată de Diana Lupescu), o dragoste pe care nu a știut să o aprecieze…
Părerea HTP: merită să vedeți filmul măcar pentru a vedea cum maturiza stagiul militar (pe atunci obligatoriu) tinerii anilor ʼ80. Momentele de seriozitate legate de armată și frământări interioare ale personajelor principale alternează cu situații comice, ceea ce e specific filmelor din acel timp.
Declarație de dragoste este un film regizat de Nicolae Corjos. Este film pur romantic, de dragoste, care aduce în fața publicului actori cunoscuți, precum Adrian Păduraru, Teodora Mareș, Ion Caramitru sau Tamara Buciuceanu, a cărui premieră a avut loc în anul 1985. Tudor Caranfil a precizat faptul că ,,este primul film al unui adevărat fenomen sociologic al anilor ’80, care oferea tinerilor o alternativa la conformismul cinematografiei epocii”.
Părerea HTP: un clasic care merită văzut măcar o dată. Nu uitați de ceaiul fierbinte și coșulețul cu prăjiturele. Lăsați-vă prinși de acțiune și nu veți realiza când ați terminat ceaiul și ați rămas fără prăjiturele.
Bună, ce faci? în regia lui Alexandru Maftei, este o îmbinare a comediei cu drama, frumos interpretat de Ionel Mihăilescu și Dana Voicu. Filmul începe într-o notă mai tristă, prezentând cuplul format din Grabriel și Gabriela, care, după 20 de ani de căsnicie, nu mai simt nici o atracție unul față de celălalt. După ce își petrec câteva nopți comunicând pe internet cu un necunoscut, amândoi se îndrăgostesc – fără să știe că de fapt s-au găsit tot unul pe celălalt. Atracția pasională pentru necunoscut se amestecă cu sentimentul de vinovăție că își înșală partenerul de o viață.
Părerea HTP: un film interesant, despre doi parteneri de viață care se apropie din nou în online. Ineditul filmului rezidă din modul în care cei doi se găsesc în mediul virtual, fără a ști cine este celălalt.
Liceenii este un film românesc din anul 1986, care prezintă povestea de dragoste a doi „boboci”. Mihai, personajul jucat de Ștefan Bănică Junior este un provincial ajuns la un liceu din București, unde pasiunea sa pentru filosofie și matematică va fi eclipsată de iubire, iar Dana, personajul interpretat de Oana Sârbu, este o elevă eminentă, împătimită a campionatelor de șah.
Părerea HTP: filmul redă un pic idealist atmosfera din liceele acelor vremuri, dar povestea de dragoste e interesantă. Încercați să îl vedeți!
Seriale
Totuși, nu am vrea să încheiem fără să amintim de câteva seriale românești ”dinainte de ʼ89”.
Cel mai cunoscut este, desigur Toate pânzele sus, serial în 12 episoade, realizat după romanul omonim al scriitorului Radu Tudoran. Serialul urmărește aventurile echipajului goeletei Speranța, condus de Anton Lupan (Ion Besoiu). Acesta ajunge până în îndepărtata Argentină, în încercarea de a-și găsi prietenul, de la care primise un mesaj de ajutor.
Părerea HTP: foarte bine realizat pentru acele vremuri, cu personaje bine conturate, serialul merită văzut. Vă recomandăm să îl vedeți în maraton. Recomandăm și copiilor și adolescenților să îl vadă.
Serialul Cireşarii este o ecranizare după primele două volume ale seriei de romane omonimă, a scriitorului Constantin Chiriţă. Acesta a fost o gură de oxigen pentru tineri în timpurile comuniste şi rămâne o capodoperă a cinematografiei româneşti pentru generaţiile care au urmat. Realizat în 10 episoade, serialul a reprezentat pentru fiecare dintre adolescenţii obişnuiţi cu cenzura şi tabuurile specifice perioadei, o aventură incitantă şi o lecţie educativă despre maturizare, prietenie, dragoste şi viaţa de adult.
Părerea HTP: dacă ați citit cărțile din serie, s-ar putea să vedeți niște diferențe în film, însă, per ansamblu, firul epic al cărților este respectat. Veți vedea cum se distrau (serios) adolescenții unor vremuri în care nu existau calculatoare, jocuri online, internet, Tik Tok sau Instagram.
Pistruiatul este un serial românesc care povestește pe parcursul a 10 episoade aventurile ficționale ale băiatului pistruiat Mihai Pleșa (interpretat de Costel Băloiu) și ale câinelui Calu, pe măsură ce băiatul devine implicat în sprijinirea mișcării ilegaliste comuniste din perioada celui de-al doilea război mondial. Serialul a fost regizat de Francisc Munteanu, iar din distribuție au făcut parte Sergiu Nicolaescu, în rolul ilegalistului Andrei, Réka Nagy în rolul principal feminin al profesoarei de istorie sau Margareta Pogonat în rolul mamei Pistruiatului.
Părerea HTP: dincolo de faptul că e un serial de propagandă, puteți urmări întâmplările hazlii prin care trece Pistruiatul și metodele prin care reușește să scape de fiecare dată din bucluc. Încercați să îl vedeți cu copiii și întrebați-i cum li se pare modul în care se distrau copiii din film.
Bonus
5 minute de istorie este o producție a TVR, disponibilă inițial pe TVR+, dar pe care acum o puteți vedea pe Youtube, realizată de profesorul Adrian Cioroianu. Acesta ne propune, pe parcursul mai multor zeci de episoade, amănunte interesante despre anumite evenimente și obiective importante din prima sută de ani a României și despre principalii actori politici ai acestui veac.
Părerea HTP: 10+, pentru cei pasionați de istorie, dar nu numai. Merită văzut, după părerea noastră fiind foarte reușit ca mod de prezentare și conținut.
Istoria cu Virgil este o producție independentă, reeditată de TVR, care prezintă într-o manieră neconvențională, istoria românilor și a conducătorilor acestora, de la daci și până în zilele noastre. Realizatorul emisiunii este Virgil Ciulin. Emisiunea este disponibilă pe Youtube.
Părerea HTP: aceeași notă 10+! De data asta, pentru modul neconvențional, dar realist în care sunt prezentate epoci sau personaje din istoria noastră. Serialul poate fi folosit de părinți pentru a-i ajuta pe copii la istorie.
Să încercăm o concluzie
Sperăm că v-am trezit interesul pentru filme și seriale românești. Credem că cinematografia română a avut și are actori, scenariști, regizori și echipe tehnice foarte bune, care, dacă ar fi avut parte de promovarea hollywoodiană, ar fi fost mult mai cunoscute și apreciate.
Puteți folosi acest articol pentru a le face sugestii colegilor pasionați de filme (și nu numai lor), în funcție de anumite evenimente istorice, de tematică sau chiar de programul canalelor de filme românești. Dacă sunt colegi cinefili, puteți lansa mici concursuri după ce îi invitați să vadă sau să revadă un film sau un serial, cu câteva întrebări despre momente cheie din film sau despre anumite personaje.
Așa cum aveți angajatul lunii, puteți avea și cinefilul lunii într-un miniconcurs!
Sperăm că v-am trezit interesul pentru filme și seriale românești. Credem că cinematografia română a avut și are actori, scenariști, regizori și echipe tehnice foarte bune, care, dacă ar fi avut parte de promovarea hollywoodiană, ar fi fost mult mai cunoscute și apreciate.
Ne pare rău că nu am vorbit despre mai multe filme și seriale, dar ne dorim să descoperiți singuri producții cinematografice sau TV românești interesante și să ne trimiteți comentarii despre filmele pe care le găsiți. V-am ajutat cu link-uri în cuprinsul articolului.
Un weekend sau minivacanța Sărbătorilor de iarnă pot fi un prilej să vedeți, împreună cu cei dragi, un film sau un serial românesc clasic. Vă invităm să încercați!
