fbpx
Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Îi auzi pe colegii tăi care sunt părinți povestind din când în când că nu mai știu ce să facă cu copiii lor, în special de când a început pandemia. 

”Fiica mea petrece câte 10 ore pe zi în fața calculatorului în ultimul timp. Înțeleg faptul că școala online o ține mai mult timp cu ochii în monitor, dar parcă și întreg timpul liber îl petrece pe telefon. E mereu agitată, are perioade în care pare de-a dreptul depresivă și parcă nu mai are energie pentru nimic. Nu mai știu ce să îi fac!”

Dacă ai stat de vorbă măcar o dată cu un coleg părinte sau ești chiar tu mamă sau tată, cu siguranță acest tip de discurs îți sună cunoscut.

Acest articol nu e menit să ofere soluții, ci confirmări. Ajută-ți colegii să realizeze că nu sunt singurii în această situație. Nu e ceva în neregulă cu copiii lor și nu e vina lor pentru această stare de fapt. E un trend global, dovedit de numeroase studii în domeniu. 

De cele mai multe ori, primul pas către găsirea unor soluții pentru problemele noastre este să discutăm despre ele și să ne simțim înțeleși. Așadar, ce-ar fi să le distribui prin mailul intern sau în intranetul companiei rezultatele acestor studii, și să lansezi cercuri discuții pe acest subiect? Se vor descărca, vor simți sprijinul comunității și, apoi, vor căuta împreună soluțiile de care au nevoie.

Hai să începem.

1. Raportul EU Kids Online 2020

Raportul EU Kids Online 2020: Survey results from 19 countries a fost publicat de Ziua Siguranței pe Internet, anterior izbucnirii pandemiei de COVID-19. 

Acesta ne ajută să comparăm comportamentul online al copiilor din România cu cel al copiilor din celelalte 18 state europene incluse în studiu. Concluzia de bază este aceea că România este, alături de Portugalia, Malta, Polonia, Rusia și Republica Cehă, în categoria ”mai multe riscuri, mai multe oportunități”. 

80% dintre copiii din cele 19 state europene folosesc smartphone-ul zilnic pentru a accesa internetul, 57% folosindu-l de mai multe ori pe zi sau aproape tot timpul. În Franța sunt cei mai puțini copii care raportează folosirea zilnică a acestui dispozitiv (65%). Copiii petrec pe internet în medie 2,8 ore, cel mai puțin timp petrecându-l cei din Elveția (2,1). Timpul online mediu al copiilor din România este de 3 ore.

La momentul realizării studiului, 86% dintre copiii cu vârste între 9 și 16 ani foloseau smartphone-ul zilnic și 63% de mai multe ori pe zi sau aproape tot timpul. 

  • 77% dintre copiii din România foloseau la acel moment internetul să comunice cu prietenii sau familia, față de doar 14% în Germania. Această discrepanță provine și din faptul că mulți copii români folosesc internetul pentru a vorbi cu părinții plecați la muncă în străinătate.
  • 41% dintre copiii români foloseau internetul să cumpere lucruri online sau să verifice prețuri, la polul opus fiind tot germania (8%).
  • Majoritatea situațiilor care descriau un abuz de date personale au fost raportate la nivel de țară, în cea mai mare proporție de copiii din România. Spre exemplu, 14% au spus că cineva le-a folosit parola pentru a le accesa informațiile sau pentru a pretinde că sunt ei (față de 2% în Italia și Germania), 9% au declarat că cineva a creat o pagină de internet în numele lor sau că au fost distribuite imagini despre ei, care le-au provocat neplăcere. 8% au pierdut bani după ce au fost înșelați pe internet (față de doar 1% în Germania, Franța și Croația).
  • 11% dintre copiii din România (între 12 și 16 ani) foloseau deja la acel moment excesiv internetul, declarând că au neglijat mâncatul sau dormitul din cauza această, față de sub 1% în Italia, Germania, Rusia sau Slovacia (media celor 19 state fiind de 4%)
  • Fenomenul de ”sharenting”, care descrie situația în care părinții distribuie online informații personale despre copil, a fost raportat de 20% dintre copii la nivel european. În România, 28% dintre copii au declarat că li s-a întâmplat acest lucru. În România sunt însă cei mai mulți copii care i-au rugat pe părinți să îndepărteze acest conținut de pe internet (29% față de media europeană de 14%). Tot copiii români au declarat în cel mai mare procent că au fost deranjați de acele conținuturi distribuite de părinți (21% față de media de 9%) și sunt cei mai mulți care spun că au primit comentarii negative sau răutăcioase din cauza acestor conținuturi (22%, media fiind de 7%).

Ce învățăm de aici

Folosirea internetului pentru comunicare este foarte importantă într-o Românie afectată de emigrație, cu părinți plecați la muncă în străinătate. Este clar, însă, că avem nevoie de educație pentru folosirea în siguranță a internetului.

Este bine să le explicăm colegilor noștri părinți impactul pe care fenomenul de sharenting îl are asupra copiilor nu doar imediat, prin mesaje răutăcioase primite din partea colegilor lor, cât și din perspectivă comercială, prin fenomenul de dataficare. 

Ca punct de plecare, recomandă-le colegilor părinți manualul Folosirea creativă, utilă și sigură a internetului de către copii, publicat de asociația Salvați Copiii, Ora de Net și Kreativ Research în ianuarie 2019.

2. Studiul Insights PulseZ

Studiul Insights PulseZ este reprezentativ la nivel național pentru generația Z din punct de vedere al genului, regiunii și mediului urban-rural. Cuprinde starea comportamentul, interesele, motivațiile și dorințele tinerilor din România. Acesta a fost realizat pe un eșantion de 1115 tineri cu vârste între 16 și 24 de ani. Pe lângă informații despre starea emoțională și activitățile tinerilor în perioada stării de urgență, acesta mai cuprinde informații și despre comportamentul online și de consum al tinerilor în perioada de urgență, preferințele și atitudinile acestora cu privire la consum, școală și antreprenoriat, dar și despre ce îi motivează și ce își doresc în viața personală și profesională.

Studiul a fost realizat de către echipa Vreau să fiu Antreprenor și Insights din cadrul Romanian Business Leaders, cu sprijinul partenerilor D&D Research, Oxygen Communications, Loopaa Marcom, Brandocracy și Wisemetry.

Printre cele mai interesante informații se numără următoarele:

  • Peste 60% dintre tinerii din România s-au plictisit acasă în perioada stării de urgență 
  • 56% dintre ei și-au pierdut încrederea și motivația în forțele proprii
  • 55% au dus lipsa socializării față-în-față
  • 40% au înregistrat schimbări în regimul de somn
  • 44% au petrecut peste 8 ore pe zi în online, în timp ce doar 10% au petrecut mai puțin de 3 ore.
  • Un tânăr din patru a ales să își petreacă timpul cu precădere pe platformele de social media sau să consume conținut pe canalele de streaming online.
  • Dintre platformele preferate Instagram a fost cea mai populară cu 6 din 10 dintre cei care au consumat sau creat conținut. 1 din 2 tineri au preferat să se uite pe YouTube, în timp ce 1 din 4 a folosit TikTok
  • La capitolul sport, tinerii fac mai mult fitness și cardio/alergare. Aceste tipuri de sporturi sunt urmate de ridicarea de greutăți, cycling, HIIT training, yoga și, în cele din urmă pilates.
  • Aceștia au renunțat să cumpere călătorii sau cei mai mulți au cumpărat mai puțin echipament sportiv sau produse IT&C și gadgeturi. În schimb, au cumpărat mai multe cursuri online, băuturi răcoritoare carbogazoase, jocuri, abonamente la Netflix, dulciuri și snacksuri și produse sanitare și de igienă.
  • Tinerii consideră că pentru a se dezvolta, cel mai mult au nevoie să învețe despre organizare personală (gestionarea timpului), dezvoltarea abilităților sociale, educație financiară și investiții, gestionarea emoțiilor, cum să-și deschidă un business și tehnici de învățare rapidă. Aceste nevoi sunt urmate de cum să navigheze prin multitudinea de informații, tehnologie (programare, robotică), orientare vocațională, gândire critică, cum să lucreze în echipă, sustenabilitate, implicare civică și media literacy (alfabetizare media, știri false).
  • Cel mai tare, tinerilor din România le lipsește posibilitatea de a-și alege materiile pe care vor să le studieze, resursele financiare, consilierea în carieră, accesul la joburi bine plătite, lipsa dotărilor pentru cercetare și învățământ. Acestea sunt urmate de acces la joburi care au perspectivă de dezvoltare, susținerea morală din partea celor apropiați, legislația neprietenoasă pentru a începe un business, birocrația și lipsa digitalizării, acces la mentori și mentorat, acces la surse de informații de calitate, acces mai facil la psiholog, lipsa modelelor de succes (role models) și accesul la universități performante/de top.

Ce învățăm de aici?

Dacă tot e să pornim o discuție, ce-ar fi să începem cu câteva idei constructive pentru colegii noștri părinți? Conform datelor rezultate din acest studiu, pare că soluția la unele dintre problemele copiilor este educația. Aceștia ar putea petrece un timp de cercetare alături de copii pentru a selecta și cumpăra cursuri online despre gestionarea timpului, despre dezvoltarea abilităților sociale, despre educație financiară și investiții sau despre gestionarea emoțiilor. Sunt nenumărate alternative pe piață, de la platforme educaționale recunoscute până la antrenori și traineri naționali și internaționali. Fie că aleg alternative mai scumpe sau mai ieftine, clar vor fi bani bine investiți în echilibrul emoțional al copiilor lor. Plus că nici lor nu le-ar strica să parcurgă alături de copii astfel de cursuri! 

Dacă nu știți de unde să începeți în sesiunea de brainstorming, iată câteva resurse potrivite:

3. Sondajul de opinie Înapoi la școală – Școala în pandemie

Sondajul de opinie Înapoi la școală – Școala în pandemie a fost realizat de IRES în parteneriat cu Fundația Viață și Lumină, Federația Părinților și Aparținătorilor Legali și portalul specializat în educație EDUPEDU. Acesta a fost publicat în august 2020.

Printre principalele concluzii ale studiului se numără:

  • 8 din 10 părinți ai elevilor din învățământul preuniversitar din România doresc să fie implicați direct în decizia participării fizice a copilului la școală
  • 40% dintre elevi învață în școli supraaglomerate, în două sau mai multe schimburi, o piedică importantă în realizarea distanțării fizice și respectării normelor sanitare
  • În vară părinții din mediul rural optau mai degrabă pentru școala în format clasic. Favorabili sistemului hibrid erau, în proporții mai ridicate, părinții liceenilor din mediul urban, iar sistemul online era mai preferat de părinții din sudul țării.
  • 15% dintre părinții din România declarau că lipsa unei conexiuni de internet (lipsa totală sau o calitate necorespunzătoare) nu le permite copiilor lor să facă școală online. 
  • Majoritatea părinților din mediul rural aveau un telefon inteligent care putea fi folosit pentru școala online, dar acest lucru nu însemna că aveau pentru fiecare copil din familie.
  • 28% dintre părinți declarau că dispozitivele pe care le dețin nu sunt suficiente ca număr, disponibilitate și funcționalitate pentru școala online, deficitul cel mai mare fiind întregistrat în mediul rural.

Ce învățăm de aici?

În funcție de tipul de angajați din compania voastră (white collars sau blue collars), poate ar fi utilă o interogare a acestora cu privire la măsura în care au suficiente dispozitive inteligente astfel încât copiii lor să se descurce cu școala online. În funcție de rezultatele interogării, poți folosi numărul colegilor care declară că le-ar mai trebui câte un dispozitiv pentru a negocia cu un furnizor de electronice o reducere pentru achiziționarea unui calup mai mare de dispozitive. Vă reuniți și plasați o comandă mai mare, profitând cu toții de reducerea primită, fără vreun cost suplimentar din partea companiei. 

Concluzie

Sperăm că aceste studii vor fi un punct potrivit de pornire pentru un dialog constructiv cu colegii tăi despre copiii lor. Dacă, așa cum arată studiul IRES, pentru părinți în momentul de față prioritatea zero este sănătatea copiilor, atunci cu siguranță merită să acorzi atenție acestui subiect, pentru că aceștia vor aprecia interesul companiei față de preocuparea lor principală. Și, așa cum ai aflat deja din articolele noastre precedente, un angajat care simte că organizației îi pasă de el și familia lui este un angajat infinit mai motivat, implicat și productiv. 

Nu ne crede pe cuvânt! Testează și convinge-te cu privire la efectele unei astfel de atitudini. 

Alte articole potrivite pentru colegii părinți:

Show CommentsClose Comments

Lasă-ne un comentariu