Dacă citești acest articol înseamnă că ai ajuns la concluzia că programele de wellbeing au un impact pozitiv asupra performanțelor angajaților pe care îi coordonezi. În plus, ești în punctul în care nu te poți hotărî cum le poți implementa cât mai coerent, eficient și în concordanță cu cultura voastră organizațională. Speri că vei găsi o formulă magică prin care să afli ce îi face fericiți pe oameni la locul de muncă, ce fel de programe vor fi cel mai bine primite de angajați și în ce ordine este bine să le implementezi pentru a obține rezultatele cele mai bune.
Avem o veste bună pentru tine! E foarte ușor să obții răspunsul la aceste întrebări, însă nu din acest site, de pe internet sau din cărți, ci chiar de la angajații tăi! Tot ce trebuie să faci este să le adresezi întrebările potrivite și să lași magia să se întâmple.
Consideră-ți beneficiarii ca un foarte bun barometru cu privire la climatul organizațional, starea de satisfacție, nivelul de motivare, predictibilitatea gradului de retenție etc. Dar să nu complicăm prea tare lucrurile la acest punct. Ne concentrăm deocamdată doar pe a afla ce programe de îmbunătățire a calității vieții își doresc oamenii și ce părere au despre ceea ce s-a făcut până în prezent la locul vostru de muncă.
Ce instrumente poți utiliza pentru a afla părerea angajaților
Cel mai important lucru pe care ți-l dorești la acest punct este sinceritatea totală a oamenilor. Prin urmare, este indicat să folosești un instrument prin care să obții acest nivel de sinceritate, păstrându-le anonimitatea: bătrânul chestionar. Da, discuțiile față în față sunt și ele utile, dar e puțin probabil să reușești să discuți cu toată lumea și, chiar dacă o faci, vei adresa întrebări ușor diferite care vor dăuna grozav uniformității răspunsurilor și te vor biasa.
Chiar dacă îți place să discuți cu oamenii, îți recomandăm să combini aceste discuții cu o variantă mai simplă sau mai complexă de interogare a angajaților, pentru a face o cercetare cantitativă și a extrage rezultatele cele mai apropiate de adevăr.
Ai câteva variante de interogare prin chestionare a oamenilor din care să alegi în funcție de mărimea companiei, de modul în care obișnuiți să dialogați sau, pur si simplu, de preferințele tale:
1. Chestionar pe hârtie
Principiul este simplu: distribui chestionarele pe hârtie, îi rogi pe colegi să le completeze când au timp și să le introducă într-o urnă sigilată care va sta pe hol timp de x zile.
Tips
Avantajul principal al acestui stil de interogare îl reprezintă garantarea anonimității respondenților. Dacă angajații din compania ta sunt destul de sceptici cu privire la garanțiile că nu vor exista repercusiuni în cazul în care oferă răspunsuri indezirabile, îți recomandăm să folosești această metodă pentru a garanta acuratețea rezultatelor. De asemenea, acest stil de interogare este recomandat în cazul în care colegii tăi sunt mai în vârstă sau nu sunt obișnuiți cu tehnologia.
Un alt avantaj important e că e absolut gratuit…asta dacă nu punem la socoteală resursa de timp necesară derulării interogării.
Warning
Dezavantajul principal este legat de procesarea datelor. Cu cât numărul angajaților este mai mare, cu atât îți va fi mai greu să procesezi datele chestionarelor și să faci statistici în baza lor. Imaginează-te cu teancuri de hârtii pe birou, încercând să descifrezi scrisul de mână al colegilor tăi și notând cu sistemul ”bețelor” fiecare Da și fiecare Nu, pentru a le număra la final. Dar, dacă trebuie să o faci, o faci! Mai chemi niște colegi să te ajute, comandați niște pizza și trăiți experiența unei zi de muncă din anii ‘90.
2. Chestionar online
Tips
Avantajul principal al chestionarelor online îl constituie ușurința cu care colectezi și interpretezi datele. Pregătești întrebările în chestionar, transmiți link-ul către colegii tăi și ei îl pot completa de pe calculator sau chiar pe telefonul mobil. Le dai 3 zile la dispoziție, timp în care mai transmiți un kind reminder pentru uituci, și asta-i tot.
Există unele variante gratuite sau altele la prețuri destul de mici pe care le poți utiliza, precum SurveyMonkey, LimeSurvey, sau Typeform. Pentru o interpretare facilă a datelor, extrage-le din chestionar, introdu-le într-un program de interpretare precum SPSS și vezi cum magia se întâmplă sub ochii tăi!
Warning
În cazul în care lucrezi într-un colectiv variat, cu white collars și blue collars, precum și cu oameni de toate vârstele, gândește-te la toți. Pregătește și niște variante de chestionar pe hârtie special pentru acei colegi care nu sunt familiarizați cu tehnologia. Vor aprecia atitudinea ta incluzivă.
3. Interogare live
Acest stil de interogare este potrivit pentru fanii culturii organizaționale de tip google sau facebook, cu ședințe periodice cu întreg personalul în care angajații au oportunitatea să întrebe fondatorii absolut orice.
Tips
Imaginează-ți scena: Într-o astfel de ședință de tip Town Hall le povestești cu însuflețire colegilor tăi despre planurile tale legate de starea lor de bine. Le ții un discurs înălțător, prin care îi faci să devină cel puțin curioși, dacă nu entuziasmați, cu privire la ce urmează. Apoi, îi inviți să își scoată telefoanele mobile, să se logheze la o adresă de internet cu o anumită parolă și de aici începe partea cu adevărat cool. Utilizezi un chestionar construit într-o aplicație de realizare a prezentărilor interactive pe care îl proiectezi în sala de ședințe. Oamenii răspund de pe telefoane la întrebările adresate lor și văd în timp real cum răspunsurile individuale se transformă în rezultate statistice. Crede-ne, e destul de impresionant, mai ales dacă în sală ai vreo 200 de oameni!
Un astfel de instrument costă cam 150 USD/an, dar dacă ai genul de activitate în care îl poți folosi în diverse ocazii (pentru prezentări interactive, programe de predare etc.), merită toți banii! Preferatul nostru este mentimeter, dar există și alternative pe piață, precum slido, sau Poll Everywhere.
Warning
Dezavantajul constă în timpul destul de mare necesar colectării răspunsurilor. În principiu, la 10 întrebări vei avea nevoie cam de 30-40 de minute de interacțiune cu publicul pentru a colecta răspunsurile. Nu îți recomandăm să adresezi mai mult de 10 întrebări fără pauze de prezentare între ele, pentru că audiența se va plictisi și nu vei mai avea rezultatul dorit.
Un alt dezavantaj e legat de faptul că oamenii sunt influențabili. Experiența ne-a arătat că în orice audiență, un număr considerabil de respondenți se vor uita pe proiecție să vadă ce răspund colegii lor și se vor ”inspira” în propriile răspunsuri.
Astfel, vei vedea că rezultatele aceleiași runde de interogare aplicată unor mulțimi distincte de oameni vor diferi în funcție de primele răspunsuri introduse în aplicație de către partea mai…hotărâtă a audienței.
Deci, un sociolog ți-ar spune că e bun acest instrument pentru spectacol și pentru a-ți face o idee referitoare la ce vor oamenii, dar nu îți va recomanda să te bazezi 100% pe rezultatele obținute.
De ce este important să afli ce vor oamenii?
Trebuie să înțelegi de la început că nu există o rețetă unică, universal valabilă pentru a-ți mulțumi publicul când vine vorba de programe de wellbeing, pentru că, vorba unei reclame care a rămas în folclorul românesc, ”Suntem cu toții diferiți. Din fericire.”. Ceea ce crezi tu că își doresc angajații este foarte posibil să fie diferit de ceea ce își doresc cu adevărat.
Prin urmare, dacă nu discuți cu ei înainte, este posibil să consumi foarte mult timp și, de multe ori, bani, pentru un beneficiu sau o activitate pe care ei nu și-o doreau și care nu le schimbă cu nimic starea de bine. În schimb, constați că dacă i-ai fi întrebat, ai fi aflat, poate, că fericirea stă în lucruri simple și ai fi învățat cum să acționezi țintit, cu resurse minime și efecte maxime.
Mai mult decât atât, psihologii ne învață că dacă implici angajații în selectarea unui beneficiu, ei se vor simți responsabili să se bucure de el, pentru că l-au primit la solicitare. Să-ți dăm un exemplu, pentru a înțelege mai bine la ce ne referim.
Așa DA
Întrebi angajații ce își doresc și 50% dintre aceștia îți răspund că își doresc un abonament gratuit sau la preț redus la centrul sportiv din apropiere. Te agiți și faci rost de respectivele abonamente la preț redus, negociind în baza numărului mare de angajați pe care îi promiți drept clienți. Îi anunți apoi, fericit, că le-ai îndeplinit dorința.
Ei se vor simți în acest caz datori să-și încheie abonamente la sală și să le și folosească, pentru că vor ști că ai răspuns la o solicitare a lor și se vor simți parte din proiect. Îți vor mulțumi și vor aprecia eforturile pe care le depui pentru ei.
Așa NU
Să modificăm un pic scenariul. Presupui că pe oameni i-ar face fericiți un abonament cu preț redus la centrul sportiv din apropierea biroului. Negociezi în baza presupusului număr mare de clienți pe care îi vei aduce la respectivul centru, faci rost de ofertă și le-o prezinți cu mândrie colegilor. Nu doar că oamenii nu vor avea același impuls să profite de oferta de care ai făcut rost, dar e posibil și să aibă o reacție negativă, de genul ”Ia uite, domnule! Mai nou compania vrea să îmi spună și cum și unde să îmi petrec timpul liber! Nu e suficient că stau aici majoritatea timpului? Vreți să rămân în apropiere și peste program? Și cine vă credeți voi să îmi spuneți că am nevoie să fac mai mult sport?”
Vorbim despre același public, aceeași companie și aceleași abonamente la sport. Singura diferență o face comunicarea.
Cum adresezi întrebările potrivite?
Întrebările pe care trebuie să le adresezi beneficiarilor tăi depind de tipul companiei, de ce proiecte ai implementat în trecut, de ce ai de gând să faci în viitor și de ce informații crezi că îți vor fi de folos în continuare.
La formularea întrebărilor, respectă câteva principii care îți vor asigura o acuratețe mai mare a rezultatelor, precum:
1. Aplică principiul numărului par de opțiuni
La întrebările pentru care respondenții trebuie să selecteze răspunsuri de intensitate precum ”În totalitate/în foarte mare măsură”, ”În mare măsură”, ”În mică măsură” sau ”Deloc” oferă-le mereu un număr par de opțiuni din care să aleagă. În momentul în care oamenii au un număr impar de opțiuni vor avea tendința de a selecta mereu opțiunea neutră, de la mijlocul scalei. Dacă le oferi număr par de opțiuni, îi obligi că se pozițoneze în spectrul negativ sau în cel pozitiv, fiindu-ți mai ușor să identifici vibe-ul general cu privire la un subiect.
2. Reformulează de câte ori e necesar
Nu te feri de la a formula, sub o altă formă, aceeași întrebare de mai multe ori. Poți folosi tehnica aceasta în cazul în care construiești un chestionar mai lung. Astfel, vei afla cu adevărat dacă respondentul are o anumită părere despre un subiect.
3. Variază subiectul întrebărilor
Ai grijă să incluzi în chestionar atât întrebări referitoare la propria persoană (preferințe, intenții, hobby-uri etc), cât și întrebări referitoare la organizație
4. Ai grijă să nu influențezi rezultatele
Nu induce răspunsul dorit prin modul în care formulezi o întrebare. Spre exemplu, o întrebare de forma ”Nu-i așa că..” sau ”Este adevărat că…” îi indică respondentului că te aștepți să răspundă într-un anumit fel și va influența atât răspunsul lui, cât și impresia cu privire la profesionalismul demersului tău.
5. Alternează întrebările deschise cu întrebări închise
Dacă ai un chestionar compus doar din întrebări închise, îți va fi ușor să calculezi rezultatele, însă riști să nu afli cu adevărat părerile oamenilor și să îi faci să simtă că nici nu vrei cu adevărat să afli ce cred.
Întrebările deschise sunt mult mai greu de procesat, însă este posibil să găsești între răspunsuri idei foarte valoroase și informații perfecte pentru adaptarea programelor pe care le concepi la nevoile oamenilor. În plus, acestea le oferă angajaților posibilitatea să fie creativi, să simtă că îți pasă cu adevărat ce cred și să aibă sentimentul că au contribuit la proiecte prin ideile lor.
6. Îmbunătățește acuratețea rezultatelor
Pentru o mai bună acuratețe a rezultatelor, în cazul în care chestionarul creat de tine este unul complex, cu multe întrebări care conțin scale de vot, elimină din măsurătoare acele chestionare ale căror răspunsuri sunt în totalitate la extrema pozitivă sau la cea negativă.
Dacă un respondent a acordat calificativ minim/maxim de sus până jos la toate întrebările, înseamnă că a tratat activitatea superficial și că nu și-a exprimat cu adevărat opinia. Includerea în studiu a acestor chestionare îți va influența rezultatul final, depărtându-l de realitate.
7. Concepe întrebări ușor de înțeles
Ține cont de faptul că întrebările tale sunt adresate unui public variat. Prin urmare, investește timp și efort în a te asigura că înțelesul acestora este înțeles clar și uniform pentru orice fel de cititor. Folosește întrebări scurte, cu cuvinte uzuale și lipsite de dublu sens. Nu folosi cuvinte de nișă, specifice domeniului tău de activitate.
Ține mine! Scopul nu este să demonstrezi cât de stăpân ești pe propriul domeniu de activitate, ci să te faci înțeles de către ORICINE! Pentru a te asigura de acest lucru, testează întrebările din chestionar pe un grup de ”cobai” din domenii diverse de activitate: de la oameni simpli, la specialiști și manageri de top. Abia apoi distribuie-l către toată lumea.
Suntem alături de tine în fiecare pas al acestei activități, pentru că ne dorim din tot sufletul să îți iasă perfect! Prin urmare, ne-am pus mințile la contribuție și am născocit câteva câteva idei din care să te inspiri atunci când formulezi întrebările:
1. Află-le părerea despre activitatea pe care o fac
Începe cu întrebări care te ajută să îți dai seama cu ce fel de respondenți ai de-a face. Răspunsurile îți pot fi de folos, spre exemplu, pentru stabilirea unei eventuale concordanțe între angajații care se simt plafonați și o preferință comună a lor pentru un anumit beneficiu.
De asemenea, poți constata că o majoritate covârșitoare a angajaților se declară plafonată, neproductivă și extenuată, putând trage un semnal de alarmă dacă este cazul.
Teoria spune că dacă nu ai mai avut emoții la muncă de un an de zile, înseamnă că munca pe care o faci nu te mai provoacă deloc, începi să te plafonezi și nu mai înveți nimic nou. Atunci când avem emoții, înseamnă că învățăm ceva nou: evoluăm. Prin urmare, prin astfel de întrebări ți-ai putea da seama cât de plafonați sunt angajații și care sunt zonele de activitate în care ar fi benefică o rotire a lor.
2. Cunoaște-i mai bine
Află ce îi pasionează cel mai tare pe angajați, pentru a te orienta spre acele activități care se pliază cel mai mult pe pasiunile lor. Spre exemplu, dacă observi că mulți dintre ei sunt foarte pasionați de citit, poți organiza un târg de carte, în care să facă schimb de cărți citite și să își diversifice, astfel, lecturile, fără a cheltui bani în plus.
3. Află-le prioritățile
La fel ca în cazul întrebării referitoare la activităţile din timpul liber, intenţia este să vezi cum îşi prioritizează angajaţii vieţile.
Spre exemplu, dacă resursele financiare suficiente se adeveresc a fi importante, poți organiza un atelier de gestionare a banilor, de consiliere financiară, poți promova serviciile bancare preferenţiale etc.
Similar, dacă sănătatea fizică se adevereşte a fi cea mai importantă, atunci e cazul să te concentrezi pe a aduce medicii în mijlocul oamenilor: campanii profilactice, consultaţii la birou, ateliere de nutriţie etc.
4. Adresează întrebări deschise, la care să răspundă liber
Întrebările deschise îți oferă ocazia să cunoști oamenii mai bine. De asemenea, le oferă lor libertatea de a transmite orice își doresc. Dezavantajul acestora este că sunt mult mai greu de interpretat decât întrebările cu opțiuni.
Dacă afli că dimineaţa, la cafea, e momentul în care majoritatea oamenilor se simt cel mai bine, poți realiza anumite campanii/activităţi/dialoguri/mini-ateliere în acel moment, pentru că se simt relaxaţi şi ai cele mai mari şanse să fie cooperanţi şi să se implice în activitate. Dacă afli cel mai urât moment al zilei pentru ei, poți face ceva să îl îmbunătăţești.
5. Află care sunt sursele de frustrare
Adresează întrebări prin care să afli care sunt problemele principale pe care angajații le semnalează, astfel încât managerii să se poată concentra pe acestea în primul rând. Primul pas spre fericirea oamenilor este îmbunătățirea aspectelor negative.
Pentru acest scop, adresează întrebări cu ajutorul cărora să afli, spre exemplu, care este cea mai mare sursă de stres la serviciu.
6. Obține soluțiile pentru rezolvarea problemelor
Cea mai potrivită sursă de idei cu privire la soluțiile pentru o problemă este chiar persoana care întâmpină respectiva problemă. Astfel, nu e corect să le pui managerilor în brațe o listă cu frustrările oamenilor, dacă nu o însoțești de o listă cu posibile soluții de îmbunătățire propuse de aceiași oameni. Printre soluții se pot număra lucruri precum recunoașterea contribuției personale la proiectele în care se implică angajații sau abordarea muncii ca o joacă, prin intrarea în competiții cu ceilalți colegi și acordarea unor premii.
7. Află-le părerea despre echipa din care fac parte
Pentru a vedea cum percep respondenții climatul organizațional determină-i să îți vorbească despre echipele lor. Care sunt punctele forte ale echipei din care fac parte? Dar punctele slabe? Ce apreciază cel mai tare la colegii lor?
8. Află ce proiecte pe care le-ai realizat au avut cel mai mare efect
Roagă respondenții să ordoneze în funcție de importanță, de la cel mai important la cel mai puțin important pentru ei, demersurile de îmbunătățire a confortului lor fizic sau emoțional care au avut un efect pozitiv asupra lor. Răspunsul la această întrebare s-ar putea să te surprindă, pentru că este posibil ca cel ai apreciat demers să fie unul foarte simplu, care a costat foarte puțin și a necesitat puțin timp.
9. Propune proiecte dintre care angajații să aleagă
Alege câteva proiecte care îți plac, ți se par potrivite pentru colectivul din care faci parte și consideri că ai cele mai mari șanse să le pui în practică. Preferabil, consultă-te cu managerii tăi înainte să le introduci în chestionar, pentru că este important să fii aproape sigur că vei putea să le aplici. Apoi, introdu-le în chestionar și roagă-ți colegii să le ordoneze în funcție de relevanța și prioritatea din propriul punct de vedere. Adaugă și un rând gol în care să îi inviți să facă o propunere originală, proprie, care nu se regăsește în enumerarea ta.
Vei putea selecta proiectele care ies pe primele 3 locuri și să te ocupi prioritar de acestea, demonstrând că 1. te miști repede, 2. ții cont de părerea oamenilor și 3. nu și-au pierdut timpul completând chestionarul.
Alte articole utile pentru tine
Dacă ți s-a părut interesant acest articol, vei găsi cu siguranță informații utile pentru tine și în articolele noastre:
- Quiz: Află cât de eficientă este echipa pe care o conduci!
- Cele mai utile 7 discursuri TED care te vor învăța despre fericire
- De ce sunt angajații tăi leneși
- 24 de trăsături pozitive de caracter – află principalele puncte forte ale membrilor echipei tale și cum le poți folosi în avantajul tuturor
- Cele mai bune 10 tips and tricks pentru implementarea unui program reușit de îmbunătățire a calității vieții în 2020
- Ce înseamnă calitatea vieții: de la wellness la well being la performanță
- Program flexibil de muncă: avantaje și pași de aplicare
Ce mai pregătim pentru tine
Dacă îți dorești câteva idei în plus pentru a construi chestionarul perfect pentru colegii tăi, te invităm să descarci GRATUIT modelul de chestionar pe care noi l-am creat pentru tine.
Dacă ți-a plăcut acest articol, atunci punem pariu că îți va plăcea și articolul despre idei de proiecte cu costuri zero sau foarte mici pe care le poți implementa în organizația din care faci parte, pe care îl vom publica în curând!
Ca să fii mereu la curent cu noutățile pe care le născocim pentru a te ajuta să îți menții echipa fericită și productivă, te invităm să te abonezi la Newsletter-ul nostru și să ne urmărești pe facebook! (link în subsol)
Nu uita să ne povestești în comentarii cum a decurs implementarea chestionarului, ce rezultate neașteptate ai descoperit și cum ai de gând să le folosești!
