Să spunem că ai convins decidenții organizației în care îți desfășori activitatea să implementezi câteva programe de îmbunătățire a calității vieții, fie că sunt programe de wellbeing sau de wellness. Dar dacă aveai impresia că asta a fost partea cea mai grea, te înșeli. La drept vorbind, partea cea mai grea este aceea în care să dovedești că ceea ce ai realizat a avut efecte în maximizarea performanțelor, în creșterea profitului și în îmbunătățirea gradului de retenție a angajaților.
Toți experții în domeniu știu că aici constă adevărata provocare, deoarece, în special în cadrul proiectelor care necesită investiții mari, boardul unei companii este în primul rând interesat să afle dacă investiția a dat roade. Știm că sună cinic, dar realitatea este că nimeni nu este interesat de astfel de programe doar de dragul fericirii angajaților.
Adevăratele motive pentru care companiile investesc bani destul de mulți în acest domeniu sunt cele legate de creșterea brandului de angajator pe piață, lucru care crește retenția, atrage noi angajați și îi determină pe oameni să muncească mai mult și mai bine pe salarii poate mai mici decât ar primi la alți angajatori, doar pentru că se simt bine în colectivul cu care lucrează.
Ce spune știința
Studiile au demonstrat că performanța crește atunci când membrii unei echipe sunt implicați și depun eforturi suplimentare pentru inovare, cooperează unii cu ceilalți și se adaptează repede la schimbare. O bază de angajați implicați facilitează adaptarea la schimbare, care este esențială pentru inovare, îmbunătățire continuă și competitivitate.
Spre exemplu, studiul intitulat ”Workplace Summary” și publicat de CSIStars în 2017 arată că programele de calitatea vieții aplicate la locul de muncă duc la:
- Creșterea productivității cu 17%
- Scăderea absenteismului cu 41%
- Creșterea retenției cu 24%
- Scăderea ratei accidentării și a concediilor medicale cu 41%
Prin urmare, orice companie care oferă servicii profesioniste de implementare a unui program de wellness sau wellbeing alocă 20% din resursele de timp și bani pentru planificare, 20% pentru comunicare, 20% pentru măsurarea efectelor și doar 40% pentru implementarea efectivă a unui program, urmărind în primul rând efecte concrete cum sunt cele de mai sus.
Ce vizezi atunci când măsori
Un exemplu de evaluare a conceptului de îmbunătățire a calității vieții este: capacitate, progres și stil de viață. Altfel spus, sunt luate în considerare 3 dimensiuni: fizică, psihologică și socială.
Pentru a atribui schimbările comportamentale unui program de calitate a vieții este necesar să combini mai multe metode, precum: sondaje de opinie, focus grupuri și interviuri individuale structurate.
Totuși, având în vedere subiectivismul aferent acestor metode calitative, este nevoie și să realizezi măsurători pe termen lung, estimări cu privire la durata și perioada potrivită de implementare a unui program de calitatea vieții, analize cost-beneficiu și cost-eficiență, precum și să determini numărul minim de variabile dependente de respectivul program de calitate a vieții.
Spre exemplu, screening-ul anual al stării de sănătate poate avea ca variabile dependente detectarea bolilor în fază incipientă și reducerea costurilor generate de absenteism datorat concediilor medicale.
Când realizezi măsurătorile, creează mereu două grupe: participanți și nonparticipanți. Indivizii din cele două grupe ar trebui să se asemene cât mai mult (doi câte doi) din punct de vedere al genului, vârstei, greutății și stilului de viață. Comparațiile pre și post program trebuie să le realizezi din punct de vedere al schimbărilor comportamentului, costurilor medicale, nivelului de rezistență la efort, absenteismului, ratei accidentării și severității acesteia, productivității și satisfacției muncii. Trebuie să analizezi separat variabilele cuantificabile (ex. costurile îngrijirilor medicale și absenteismului) , atât pentru participanți, cât și pentru nonparticipanți. În plus, nu uita să incluzi în analizele cost-beneficiu atât beneficii prezente cât și viitoare.
Pentru claritatea impactului unui program de calitate a vieții este necesar și să comparari statistic rezultatele din compania ta cu valorile naționale, pentru a stabili unui standard în domeniu.
Pe ce durată de timp extinzi măsurătorile
Realizează măsurători pe termen scurt, mediu și lung. Cele mai importante sunt măsurătorile pe termen lung, în special în cazul proiectelor care își propun să creeze efecte în cultura organizațională (ex. Îmbunătățirea statutului angajaților în raport cu managerii, încurajarea unor comportamente dezirabile în ceea ce privește leadership-ul, transparența managerială, etica, spiritul de echipă, dezvoltarea unui sentiment de stăpânire a propriului traseu în carieră și de încurajare a unui work-life balance pentru îmbunătățirea eficienței etc.). Totuși, măsurătorile pe termen scurt îți sunt cele mai utile în momentul în care te vezi presat de către decidenți să dovedești că proiectele implementate au avut efect.
Pentru a dovedi clar îmbunătățirile, e necesar să realizezi măsurători atât înainte, cât și după ce implementezi un proiect. E foarte important să măsori aceleași variabile, în același mod. Altfel, nu poți compara cele două măsurători.
Ce evidențiezi prin ceea ce măsori
De asemenea, este important, pe cât posibil, să faci în așa fel încât modificările survenite între cele două măsurători să poată fi atribuite programului sau unei suite de programe implementate de tine. Sincer, în asta constă cea mai mare provocare, pentru că mereu vor apărea diverși factori externi care îți vor influența măsurătorile și nu vei putea ști mereu dacă schimbările în productivitate s-au datorat, într-adevăr, programelor tale sau au fost, spre exemplu, efectul unor modificări în piață.
De asemenea, e posibil să ai ghinion și aceleași modificări în piață sau alți factori externi să influențeze negativ atât de puternic performanțele angajaților sau climatul organizațional, încât să nu identifici nicio schimbare în bine sau, dimpotrivă, să identifici modificări negative în cele două zone în care derulezi măsurători.
Spre exemplu, imaginează-ți că ai realizat măsurătorile necesare și apoi ai implementat un proiect ambițios bazat pe ateliere de dezvoltare personală, activități de teambuilding și traininguri. L-ai implementat cu succes, Apoi, a intervenit pandemia…o criză economică…niște efecte în piață care afectează tocmai afacerea companiei în care lucrezi…sau o restructurare. Cum crezi că vor ieși măsurătorile post implementare?
În acest caz am exemplificat factori externi majori, cu efecte indiscutabile asupra rezultatelor oricărei analize de productivitate sau climat organizațional. De multe ori însă, te vei confrunta și cu alte tipuri de factori externi, mult mai greu de identificat și cu efecte greu de dovedit, care se amestecă în rezultate și îți încurcă rău de tot planurile.
Riscuri de măsurare a indicatorilor
- Managerii nu pot identifica acele costuri care au scăzut ca urmare a implementării programelor
- Ai mai mulți inițiatori ai programelor care utilizează diverse metode de măsurare și raportare a costurilor și beneficiilor unui program
- Efectele unui program pot varia în funcție de momentul în care realizezi măsurătorile (imediat după încheierea programului sau după o perioadă mai lungă de timp)
- Efectele programului pot varia în funcție de durata în care derulezi măsurătorile
- Există potențiale erori de măsurare, ca urmare a selecției naturale a participanților la un program sau a excluderii din statistică a persoanelor care renunță înainte de încheierea programului
- Datele referitoare la eficiență sunt limitate la selecția variabilelor, estimările cu privire la costurile și beneficiile directe, estimările cu privire la perioada și durata cea mai potrivită de implementare a programului și estimarea cu privire la valoarea actuală a beneficiilor viitoare
Modalități concrete de măsurare a indicatorilor
În funcție de programul pe care îl implementezi, poți alege câteva dintre următoarele modalități de realizare a măsurătorilor:
1. Statistici medicale
Statisticile medicale pot fi referitoare la numărul de consultații sau afecțiuni ale pacienților. Pot include un screening al stării generale de sănătate, supravegherea cazurilor de boală sau anchete populaționale pentru depistarea problemelor de sănătate. Poți lua în calcul, de asemenea, măsurarea rezultatelor serviciilor de sănătate sau cercetarea evaluativă.
2. Număr de accesări
Măsurarea numărului de accesări ale programelor lansate e un mod cantitativ foarte simplu și concret se a măsura succesul unui prorgam. Spre exemplu, te poți uita la numărul de accesări al articolelor publicate în portalul intern al companiei. Sau la numărul de înscrieri și cel de participanți la diverse evenimente. Contează și numărul propunerilor de noi activități, sau cel de accesări ale diverselor beneficii oferite de companie (ex. abonamente sportive, masaj la birou, kinetogym etc.). De asemenea, poți observa creșterea gradului de accesare a unor cursuri și conferințe, creșterea utilizării aplicațiilor de e-learning sau microlearning. Sau numărul de participanți la competiții sportive derulate în companie sau la activități de prevenție organizate
3. Chestionare
Poți aplica diverse chestionare anuale de diagnoză organizațională care măsoară percepția angajaților, a atitudinii acestora și a gradului de satisfacție cu privire la programe. Știu despre existența lor? S-a schimbat ceva în modul în care își desfășoară activitatea? Au câștigat mai mult timp pentru lucrurile importante? Se simt mai apreciați și respectați la locul de muncă? Sunt mai informați cu privire la propriile drepturi? Au o mai mare senzație de claritate a normelor, obiectivelor, procedurilor și a ofertelor de cursuri pe care le pot accesa? Au acces mai facil la acestea? Își pot realiza activitățile mai ușor datorită eliminării unor proceduri birocratice? Consideră că promovările în carieră se realizează printr-un proces corect? Care e starea de spirit a oamenilor la muncă? I-ar recomanda unui prieten să se angajeze în companie?
4. Interogarea managerilor
Percepțiile managerilor din diferite paliere sunt foarte relevante pentru succesul oficial al unui program de well being. Au afectat aceste proiecte capacitatea departamentelor de a-și finaliza proiectele? A crescut eficiența angajaților? A scăzut numărul de ore lucrate peste program?
5. Statistici de productivitate
Departamentul de HR poate elabora analize în baza statisticilor cu privire la eficiența angajaților, precum statistici referitoare la numărul orelor înregistrate în pontaje. E relevant și numărul concediilor medicale și durata totală a acestora. E interesant să arunci o privire și pe evoluții în evaluarea performanțelor individuale sau pe modul de acordare a primelor.
De asemenea, puteți colecta date statistice din rapoartele de activitate corelate cu procesele de implementare a unora dintre indicatorii stabiliți.
6. Interviuri de exit
Interviurile cu persoanele care demisionează sunt preferatele noastre, pentru colectarea de feedback referitor la zonele în care se pot remedia problemele. Acești colegi sunt cel mai bun senzor al succesului demersurilor voastre, pentru că nu mai au nimic de pierdut sau de câștigat. Prin urmare, vor răspunde cu sinceritate la toate întrebările și vor pune o oglindă în fața organizației voastre. Trebuie doar să ai urechi să asculți.
7. Nemulțumiri
E interesant să evaluezi numărul de solicitări de schimbare a echipei de lucru înainte și după implementarea unor programe de calitatea vieții în respectivele echipe
8. Cercetare în afara companiei
E important să sondezi, din când în când, ce vrea piața. Prin urmare, îi poți ruga pe candidații cu care interacționezi la târgurile de joburi sau la interviuri de angajare să completeze un chestionar prin care să identifice în ce măsură lista beneficiilor promovate i-a determinat să aplice pentru un loc de muncă în companie.
9. Măsurarea efectelor faptelor bune
Puteți centraliza și analiza efectele programelor de responsabilitate socială din perspectiva beneficiilor pentru comunitate, dar și pentru angajați. Evaluați gradul de participare a angajaților la activități din această arie, precum și prin feedback-ul primit din partea participanților
10. Măsurători privind egalitatea de șanse
Realizează și analizează comparativ statistici anuale ale distribuției angajaților, care includ procente în funcție de etnie, gen, religie etc. pentru evaluarea impactului măsurilor de diversificare a colectivului.
Studiu de caz: Allianz Țiriac
Pentru a înțelege mai bine cum poți folosi măsurătorile ca argument de convingere a leadershipului pentru inițierea sau continuarea unui program de îmbunătățire a calității vieții în compania voastră, iată un exemplu din practica profesioniștilor în domeniu.
Alianz Țiriac este o companie cu aproximativ 2.000 de angajați și aproximativ 50 de agenții în întreaga țară. Employee Engagement Index în anul 2012 era de 64%. În urma aplicării unui program de wellness în colaborare cu Max Relax & Wellington, iată cum a evoluat acest index:
Anul 1 (2013)
Au fost lansate următoarele activități:
- On-Site Chair Massage: o caravană cu terapeuți a călătorit 26 de zile prin țară la diferite sedii ale companiei, oferindu-le angajaților masaje terapeutice profesioniste
- On-Site Sports (Pilates, Aerobic)
Rezultate înregistrate:
- 10.875 de participări la masaj
- 69 de clase de sport susținute la sediul principal cu aproximativ 600 de participări
Employee Engagement Index în 2013 a crescut la 71%.
Anul 2 (2014)
Au fost lansate/continuate următoarele activități:
- On-Site Chair Massage
- On-Site Sports (Pilates, Aerobic, Tai Chi, Kung Fu, Rebound)
- Coaching
- Caravana Allianz
- Lunile Wellness-ului: Luna Familiei, Luna Work-Life Balance, Luna Sportului, Luna Prevenției, Luna Hobby-ului, Luna Femeii
Rezultate înregistrate:
- 10.314 participări la masaj
- 116 clase de sport susținute la sediul principal cu aproximativ 928 de participări
- 12 zile de coaching 1 on 1 cu 108 participări
- 823 de participări la activitățile de wellbess lunare
Anul 4 (2016)
Facem un salt 2 ani mai târziu. Au fost lansate/continuate următoarele activități:
- On-Site Chair Massage
- On-Site Sports (Aerobic, Yoga, Kung Fu, Stretching, Yogalates, Zumba, Body Toning, Autoapărare)
- Coaching (bilunar)
- Caravana Allianz (bianual)
- Focus pe activitățile de wellness în țară
Rezultate înregistrate:
- 15.892 participări la masaj
- 129 de clase de sport susținute la sediul principal
- 22 de zile de coaching 1 on 1 cu 177 de participări
- 473 de participări la activitățile de wellness
- 13 workshopuri susținute în țară
Employee Engagement Index în 2016: 76%
Overview al programului de wellness al Allianz Țiriac:
- 4 ani de implementare
- programe diversificate
- susținut de tot management
- raportare frecventă a rezultatelor
- rapoarte anuale de la furnizori
- Employee Engagement Survey
- extinderea activităților în țară
- integrarea cu politica generală a companiei
- schimbarea culturii organizaționale
Notă: Datele de mai sus au fost prezentate de un reprezentant al companiei Wellington în cadrul unei confeințe organizată de HR Club.
Alte materiale pentru tine
Sperăm că te-am inspirat în acest articol și ai acum în plan o sumedenie de idei referitoare la măsurarea programelor de îmbunătățire a calității vieții pe care abia aștepți să le pui în aplicare. Dacă îți dorești să afli mai multe despre subiecte conexe acestuia, îți recomandăm să citești și următoarele articole:
- Strategie de well being: ce înseamnă și cum să o contruiești
- Cele mai bune 10 tips and tricks pentru implementarea unui program reușit de îmbunătățire a calității vieții în 2021
- Ce înseamnă calitatea vieții: de la wellness la well being la performanță
- Cum alegi proiectele de well being pe care să le implementezi în organizația din care faci parte
