Ceea ce poți trece cu vederea este faptul că pe unii manageri job-ul îi obligă să fie atât de mult în centrul atenției, încât nu își doresc să facă niciun fel de spectacol într-o conversație informală.
Îți poți da seama dacă ești pe cale să comiți această greșeală foarte simplu: cu cât mai multe întrebări pui, cu atât mai tăcut/ă devine. Cu cât mai multe povești vrei să auzi din partea ei, cu atât mai tăcută devine. Încerci să folosești tot felul de replici de spart gheața însă atmosfera devine din ce în ce mai tensionată și el nu scoate aproape niciun cuvânt.
Acesta este cel de-al doilea tip de manager. Vei observa că în momentul în care începi tu să povestești ceva interesant, amuzant, emoționant, dintr-o dată managerul tău începe să se destindă, să râdă, devine implicat și apoi el începe să pună întrebări.
Așa că dacă ai de-a face cu un VIP care în fața întrebărilor tale devine din ce în ce mai tăcut, sau îți dă răspunsuri scurte și vagi, cel mai probabil își dorește să pui reflectorul asupra ta, să spui ceva amuzant, să îi creezi un moment de destindere.
Pentru acest tip de VIP-uri ar fi bine să ai pregătite în buzunarul de la spate câteva povestioare relevante, tocmai pentru aceste situații. Încearcă să pui deoparte anecdote și povești relevante, în special de genul celor care îl pot ajuta să își cunoască mai bine clienții, sau subordonații. Pentru că tu ești mai aproape de beneficiarii voștri decât el, este imposibil să nu ai astfel de povești la îndemână.
Ceea ce trebuie să realizezi este că managerul spectator simte că lui i se pun mereu întrebări ”esențiale”, este mereu rugat să țină un discurs, se simte hăituit și stors de energie. Abordarea ta diferită este să dai ceva, nu să iei.
Ceea ce îi lipsește lui este interacțiunea directă cu clienții și cu ceilalți angajați, în funcții inferioare celei de management pe care o ocupă! Este interesat de informații de genul: cum a folosit produsul vostru un client, cum li s-a părut angajaților Ziua lui Mulțumesc pe care ai organizat-o, etc. Așa că cel mai bun mod de a-i ”oferi un spectacol” este să împarți cu el informații la care nu are foarte mult acces.